Bine ati venit in creierul meu. Scuze pentru deranj!

vineri, 4 februarie 2011

A plange sau a nu plange...

Intotdeauna mi s-a reprosat ca plang prea mult. Bineinteles ca "multul" aceasta este de fapt un "des" prost exprimat. Iar "desul" denumeste de fapt lucruri insignifiante, care il mod normal nu ar atinge substratul sentimental al unei fiinte. Sa nu uitam expresia "Plangi degeaba!" care e de-a dreptul aberanta. Cat de redus sa fii sa poti scoate pe gura o astfel de replica? Normal ca plangi dintr-un motiv. Nimeni nu plange ca s-a plictisit sau ca sa se spele pe fata. Chiar daca nu sunt evindente pentu toti, cauzele care declanseaza o astfel de stare sunt demne de a fi observate nu neaparat de o minte ascutita, cat mai degraba de o persoana cu spiritualitate dezvoltata. Motivul pentru care plangi (si ma refer aici la plansul din tristete) e faptul ca in acel moment creierul tau constientizeaza spontan ca realitatea universala e nu numai diferita, ci mult mai aspra decat ideea de realitate pe care tu ti-ai construit-o pana in momentul respectiv.

Putem asemana viziunea noastra despre viata cu un aisberg care este supus incalzirii globale: pe masura ce timpul trece, se vor desprinde bucati de gheata din el. Asa functioneaza si creierul nostru, care, fara sa vrea, este supus loviturilor vietii. Si desi ratiunea noastra tinde sa ajunga apa pura, lichida si sa transforme cu totul gheata incipienta, aceasta incercare nu va ramane decat nefinalizata, intrucat omul detine o subiectivitate sui generis.

O alta terorie a plansului care mi-a fost data sa o aud este ca se trage din imaturitatea mea. Si daca voi plange pana adanci batraneti, inseamna ca eu nu voi ajunge niciodata sa gandesc matur? Dar daca s-ar gasi acum o carte in care marii ganditori ai lumii ar fi prezentati ca oameni sensibil care s-au exteriorizat, ce explicatie s-ar mai gasi? Atunci probabil s-ar schimba lucrurile, pana atunci insa eu raman o "mucoasa" rasfata, care trebuie neaparat sa invete sa devina indiferenta la problemele personale si nu numai, pentru ca altfel nu voi fi asimilata de socitate decat ca un om slab, usor de exploatat, care are mult prea putine de oferit in comparatie cu "marii tupeisti".

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu